Plaja

Picta marea cu pensula genelor lungi când ochii ei au plecat, purtaţi pe spate de crustacee pe nisipul trupului palid unde o algă se plictisise să lenevească blegită - răpusă de candoarea unei perle ce se gudura sub soare într'o gură de scoică.
Mă'ncălţam cu sideful măcinat, cotrobăind - cu furnicături în talpă, nisipul ce'nvelea clepsidra într'o pudră ofilită, simţindu'mă un afluent de lacrimi pentru oceanul ei depresiv. Valurile se turnau în cupele palmelor mele şi'am gustat cu ofilirea buzelor aroma de corali naufragiaţi pe un mal pustiu. O aşteptam mireasă, în rochie cu volane de meduză, dar s'a retras ca refluxul în adânc amplificând întunericul cu ochii ei lăuntrici. Veştmântul trupului de sirenă a rămas agăţat în stabilopozi şi'n stele de mare ce'ntideau vaste plase de pescari pe la colţuri. Un castel de nisip asediat şi deshidratat de pârjolul soarelui părea că nu'mi mai poate găzdui aşteptarea; pe drum mi'am plecat urechea căutându'i vocea în cochilia unui melc dar ecoul astupat al mării o tăinuia, am valsat solemn cu vântul şi'n foiala gleznelor umede, apele îmi păreau tot mai tulburi de când a părăsit uscatul şi'mi doream să mă plimb iarăşi cu ea la igrasioasa subsuoră, adăpostindu'ne în noapte sub o luntre eşuată prin care să'i arăt luna mai măruntă decât ai săi ochii.
Nu mai puteam îndura traiul ei marin şi trupul meu zvântat cu pielea congestionată. Am început să mă scufund, privind nemărginirea albastră cu pupilele impregnate de salinitatea usturătoare a mării; fiecare gât de apă îmi părea tot mai greu de absorbit: nu'mi era teamă de înec, de galoanele ce aveau să mă buhăiască sau de cleştii crabilor ce urmau să'mi ciugulească trupul cianotic...eram convins de jertfă şi m'am afundat spre genune scriindu'i cu spuma valurilor aceste rânduri pe o plajă copertată.