ce sinucidere poate fi fericirea!

-Franz Kafka-

marți, 25 ianuarie 2011

Beţie

Cu falca rezemată'n palma stângă, lâncezesc, mătur sub covor dezordinea dintr'o sticlă ce mă'nghesuie s'o stâlcesc în cioburi. Năuc, m'apuc să'mi cocoţ picioarele pe tavan – s'atârn de lustră ciorapii rupţi în călcâi. Iubito, te doresc sub tălpile mele goale, să'ţi scămoşez (cu degetele) crăpătura flauşată. Muşc'o ţigară, linge'un pahar – îmbracă'te'n rochie şi priveşte cum mi'o frec. Întinde'o mână şi mai dă'mi alcool (sub cantităţi mari) ador să despic în tine'un gol pe care să'l sufoc cu mine...

joi, 20 ianuarie 2011

Cârtiţa

de'aş avea o lumânare (întunericul cade greu pe ploape)...ce trepte lungi (înalte şi subţiri)...măcinate de'ncălţări în urcuş (pe bâjbâite sui)...caut o uşă (să deschid bezna)...luminează'mi o ieşire (noapte potolită)...se aud tălpi pe podeaua roasă de termite (m'acoperă rumeguşul)...să continui neapărat (încotro?!)...adulmec miros greu de borhot (sigur i'o pivniţă)...aud vinu cum fierbe (o să mă sufoce)...şobolanii'mi dau târcoale (trebuie să ies)...orbecăi pe lângă pereţi (mă înfăşoar'un colţ)...rămân (ce sfoiag greţos)...unghiile clipesc – degetele văd (creieru'i orb)...

luni, 17 ianuarie 2011

Foşnetul tău

Între buze ai o cutiuţă muzicală...limba s'agaţă, şubred, de cerul gurii – emite un freamăt ce'l port înnodat la gât, strâns, să nu'mi scape vreo răsuflare.
Între ploape ai o cutiuţă muzicală...c'o pupilă zvăpăiată ce dirijează căpruiul pe gene – se'ndeasă'n cearcăne de migdale.
În palmă ai o cutiuţă muzicală...mâna fredoneaz'o atingere – caută să sugrume pe gât un acord.
Sub unghii ai o cutiuţă muzicală...torni într'o rezervă, de stilou, inelarul – îl strecori, apoi (subtil) în mânuşă.
În ureche ai o cutiuţă muzicală...timpanul mână o atingere suită p'o treaptă de ceară – un cuib de viespi într'o linguriţă de miere.
Într'un ghemotoc de păr ai o cutiuţă muzicală...buclele se deşiră pe degete – aprind soba cu câlţii tăi.
Pielea ta'i o partitură ce dă'n clocot...pe umbra notelor de minor, asfinţitul mocneşte ca un cărbune – m'atârn l'afumat cu două clame sub un ecou mut.