La tăiere

Tot cătându'mi rostul prin locuinţă, într'o zi mai lată decât cadranul ceasului, am tăiat'o înspre abatorul de la marginea oraşului (însoţit de două ţigări şi un litru de vin, lungit). Cu exactitate n'aş putea spune ce gând mă purta, tocmai la dracu'n praznic (acolo) dar odată ajuns, locu'mi mirosea ospitalier precum pragul casei. Am început să umblu dup'o carcasă (de vită sau porc) oarecare, la o adică, în care să'mi vâr hoitul ameţit de târcoalele muştelor. Peste'un schelet de cornută, am dat întâmplător şi m'am tras (în plină toropeală) la umbra oaselor late. Fumam a prost, aproape c'am sudat cele două ţigări, doar să urmăresc fumul cum suie printre coastele desprinse de stern; pufăiam în tandem ce sorbeam cu dezgust din vinul dospit, gândindu'mă că dacă nu s'ar găsi vreun bou să'mi ceară chirie, m'aş putea muta bine-mersi în cadrul osos al bovinei! Cerul atârna greoi deasupra şi timpul m'a descompus (vulgar – în aer liber) între ciolanele albe, când ploaia m'a'nmuiat ca viermii să'mi dezoseze'n beznă (încet) leşul, iar soarele mi'a zvântat oasele că doar morţii sunt biodegradabili şi cu propria duhoare te obişnuieşti chiar de'ţi pute'a cadavru!

Contrast

S'au albit platanii în parc şi pensionarii au rămas pe gânduri, negre, uitând al cui este rândul să mute la şah. De parc'ar mai conta...oricum albul mută şi căştigă – conform zicalei! Majoritatea dospesc (în pântec) ciroza hepatică, ce le'nfoaie abdomenul, demascându'le trecutul alcoolic...că na, doar, tuturor ne place şpriţul şi iubirea neglijentă! „Pe o femeie frumoasă n'o poţi uita niciodată” îmi tot repeta, dinadins, un bătrân însărcinat cu'n cancer metastazic; bine că l'a astâmpărat cerul, că altfel nu ştiu ce făceam cu el. Obraznic din fire mă tachina, întruna, cu regretul meu îndoliat că m'am descotorosit de ea pe vremea când ţineam la băutură mai mult decât azi şi greoi, dup'un timp, trecea peste mutând câte'un pion de alb. S'au albit platanii în parc şi uneori moşii îl dau dracu de şah, că ş'aşa albul mută şi câştigă (conform zicalei), iar negrul meu...negru de supărare nu poate vedea jumătatea plină a paharului, pentru că ea nu s'a iubit cu mine, a fost iubită...