Răgaz de judecată

Reflectam (fumând la paşi mărunţi o ţigară – a cărei văpaie mâna spre filtru) că deşi ea avea mâinile ca două pite, ce se frământau şi dospeau într'ale mele ca'ntr'un cuptor al bunicii – cu miros de vechi, involuntar mi se mai prelingeau printre degete cele patru anotimpuri şi o toamnă cu tine.