ce sinucidere poate fi fericirea!

-Franz Kafka-

vineri, 2 martie 2012

Ce'ai?!

Secundarul dă năvală peste fixul de la ora cinci, în fărâmiţarea timpului, lins de o limbă înăbuşită pe cadranul aburit. Bunicule ceainic pregăteşte vesela să'l servim cum se cuvine pe domnul ceai, de'ndată, ce va fi escortat de domnişoara farfurioară (cu obraji de porţelan) madmoazela linguriţă (cu trup ca de mercur) împreună cu valetul său personal (imaculat) şerveţel.
Uite'l c'a şi sosit, dar vai ce intrare protocolară; priveşte la cele două tinere cum s'au îmbrobonit de sfială, iar el degajă căldură, făcând bezele cuburilor de zahăr alb şi brun ce'şi lipesc paşii pe dâre de miere. Hai la braţ, cu o ceaşcă, să ştrengărim pe alte tărâmuri decalate de realul tocit de'atâtea căpăţâni chibzuite şi odată ajunşi, acolo, decapitează'mă pentru a'mi putea pierde, iar, capul după tine!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu